Pictez cu cuvinte pe sevaletul vietii.

New member in our family

Posted by Hera pe 20/04/2009

V-am povestit de Sasha? Nu , doar am pomenit de ea intr-u post destul de recent. Sa va zic….acum vreo… luna, vine prietenu meu de la munca, si zice, „uite, colega mea, X, are un catel mic si nu poate sa il tina,il luam noi”. Pe atunci stateam in gazda, cu o tanti care stiam ca nu vrea catei. Buun, ii cer mai multe detalii despre sufletelu ala mic mic si imi zice ca

* momentan are piciorusu in ghips, si doar dupa ce o face bine o da;
*e fetita
* e..rasa necunoscuta :D, dar cica de talie mica…
 si etc etc
Ii explic , cu greu ca tanti nu o sa vrea catelu…dar…se in
capataneaza si o aduce acasa.I
ntr-o seara, pe la 11 seara. Mai exact pe 23 martie. O ducem sus, tanti bineinteles face spume si clabuci…si deh..hai sa o ducem. O ducem la un prieten, a doua zi
 la prima or
a am luat-o cu mine la munca, a venit El si a dus-o la soacramea timp de o saptamana.Perioada in care noi ne-am cautat sa ne mutam. Si am gasit, garsoniera unde stam acum. Pe 1 aprilie ne-am mutat, pe 3 aprilie am luat-o pe cea care acum se numeste Sasha , acasa….
E, si de atunci , ne mananca zilele, deabea a inceput sa i
asa afara, ca pana acum nu avea voie ca era prea mica….nu sta singura in casa si latra cat timp suntem la munca….si am tot insistat ca sa ii mai luam un companion..poate poate…s-o potoli. Dar El nu era de acord, si il inteleg ca deh.Garsoniera, 4 suflete…cam greu.

Si uite ea e Sasha, care astazi, apropo, va face prima ei baita…


Ieri, Duminica Pastelui, si noi ca oamenii, mergem la padure…ne plimbam, bin
einteles, cu Sasha, ca doar nu las fata sa stea singura acasa, mai ales in weekend… si in plimbarea noastre de la padure spre casa, prindem o bariera…si stam…si trece o femeie..cu ceva in brate. Si eu, innebunita dupa chestii mici si blanoase, ma uit….al meu, si
 mai nebun ca mine, imi coboara geamu…si bineinteles, nu am rezistat, si i-am zis lu tanti s
a imi dea si mie chestia aia mica si blanoasa sa ma joc putin cu ea. Si mi-o da…si imi venea sa o mananc. Statea asa cuminte, si mai mai ca torcea in bratele mele. O intreb curioasa pe tanti : Nu mai aveti unu? La care tanti, si mai draguta: Da de ce, il luai mata?  Raspunsu meu a venit involuntar si a iesit un”DA” foarte precis. La care tanti, draga de ea… mi-a zis sa pastrez chestia mica si pufoasa. M-am uitat la el, si nu am mai zis nimic, fiindca el, deja nu m
ai era in raza mea vizuala, era peste mine, dandu-i lu tanti 10 lei, ca deh, asa se face cand primesti un animalut.
Si asa, fara voia noastra, a intrat si Eris in garsoniera noastra.



Nu se inteleg ele extraordinar cand vine vorba de joaca, dar la somn, parca sunt facute una pentru cealalta



Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: